Măzăreanu Ion

Am vazut lumina zilei în oraşul Focşani la 8 octombrie 1940. Dupa absolvirea licelui Unirea am urmat o scoala tehnica, dupa care am facut serviciu in domeniul respectiv si armata.

Am terminat facultatea de agricultura din Iasi, cursuri de zi in perioada 1962-1967. Având a doua medie generala dintre absolventi, am ales sa fiu repartizat la Statiunea de cercetari agricole Secuieni, unde am facut diferite stagii de practica.

Am fost angajat la SCA Secuieni la 18 octombrie 1967, la laboratorul agrotehnica culturii cartofului, caci Burlacu Gh. plecase la IICPT Fundulea. Unitatea era infiintata de la 1 ianuarie 1962, iar cladirea noua a sectorului de cercetare era data in folosinta de aproximativ doi ani. Am fost indrumat in munca de cercetare de regretatul prof. dr. doc. Lungu Ioan, care a plecat la ASAS la inceputul lunii mai 1972. Am coordonat lucrarile de plantare cu pomi si vita de vie pe terasele din fata cladirii cercetarii in primavara anului 1968.

De la inceputul serviciului la SCA Secuieni m-am integrat in colectivul care era la cercetare si desigur din toata unitatea. Am participat la evenimentele placute ca aniversari ale zilelor de nastere si de nume, excursii la expozitii agricole si alte unitati de cercetare, etc.

Am participat si ajutat la manifestarile dedicate lui Ion Ionescu de la Brad din 16-17 iunie 1968, prilejuite de aniversarea a 150 de ani de la nastere. Am avut in primire laboratorul fotografic de la cercetare, prilej cu care am facut multe poze la manifestraile mentinate anterior.

Deoarece sumele date cercetarii se micsorau si pentru ca am vrut sa fiu cu parintii mei, m-am mutat la IAS Focsani in perioada 15.02 – 10.09. 1971. Dar pentru ca ferma avea un teren inundabil si conducerea SCA Secuieni m-a dorit inapoi, am revenit la Secuieni.

M-am casatorit la 24 aprilie 1971 si am primit in acea luna un apartament in Roman, prin plecarea din oras a unui coleg de la cercetare. Dupa un an s-a nascut fiica noastra.

Am sustinut examenele de atestare ca cercetator si am urcat gradele stiintifice astfel:

1971 – atestare cercetator stiintific

1979 – cercetator stiintific principal III

1990 – cercetataor stiintific principal II

La 20 iunie 1981 am sustinut public, la ASAS Bucuresti, teza de doctorat “Stabilirea dozelor de ingrasaminte la nivel de tarla la cartoful pentru consumul de toamna-iarna in conditiile din centrul Moldovei”, fiindu-mi conferit titlul  de “doctor in agronomie”. Conducatorul stiintific a fost regretatul dr.doc. Matei Berindei, care dupa aceasta a vrut sa ma transfere la ICPC Brasov (Institutul de cercetare si productie a cartofului, care la inceput a fost si cu sfecla de zahar). Dar eram ancorat in orasul Roman prin familie si apartamentul detinut. La Institutul de la Brasov am cunoscut personalitati marcante ale cercetarii cartofului din tara noastra, de la care am avut de invatat.

Am fost secretar stiintific al sectorului de cercetare in doua perioade:

-         16.02.1982 – 2.02.1984 solicitand eu inlocuirea din functie

-         De la 11.12.1989 pana la 1.07.1990, cand am fost numit director

Am facut numeroase experiente cu cartof  la Secuieni (asolamentul sectorului de cercetare), la  irigat la Aldesti si Trifesti, dar mai ales si la unitati de productie din judetele Neamt, Bacau si Vrancea. Am conceput si efectuat 12 ani cea mai mare experienta cu asolamente la cartof, de peste 3 ha, langa statia meteorologica a cercetarii, din care s-au tras concluzii importante.

Ca urmare a prelucrarii datelor acestor experiente am scris peste 130 de articole stiintifice, ce au fost publicate in analele ICPC Brasov, revista Cercetari agricole in Moldova, etc. Am sustinut multe referate la sesiunile de la ICPC Brasov si la instuctajele care se faceau inainte de anul 1989 cu specialisti din productia judetelor Neamt si Bacau.

In afara de articolele mentinate am mai scris si publicat peste 20 de articole despre ION IONESCU DE LA BRAD, ultimile 4 in revista muzeului de istorie Roman (ultimile aparitii).

Am intocmit in anul 1976 (impreuna cu specialisti din judetul Neamt) documentatia pentru infiintarea ZONEI INCHISE DE PRODUCERE A CARTOFULUI PENTRU SAMANTA IN JUDETUL NEAMT, ce a fost aprobata de Ministerul agriculturii, pentru 700 de ha.

Din acelasi an am participat la actiunea de decarantinare a râiei negre a carofului, pentru localitatile Tg. Neamt,Timisesti, Raucesti, Agapia si Vanatori.

Am elaborat la nivel republican in anul 1976 tehnologia cadru “Tehnologia cartofului pentru consumul devara, zona de deal la neirigat”.

Dupa anul 1980 ICPC Brasov a dorit infiintarea unei staiuni de cercetare pentru cartof la Girov, pe terenul I.A.S.-ului respective, asa cum a mai format inca 5 unitati noi in tara. Dar initiativele nu s-a concretizat, asa ca am ramas la Secuieni.

Am participat activ in colectivele pentru editarea de catre SCA Secuieni a volumelor:

-         Ion Ionescu de la Brad- aniversarea a 150 de ani de la nastere. Bacau, 1968

-         Cercetari si rezultate in sprijinul productiei agricole, Bacau, 1973

-         Stiinta Agricola in sprijinul productie, Secuieni, 1974

-         Cercetari agronomice in Moldova, Iasi, vol.2/19977, vol.1/1982, vol.1/1987 si vol.4/1990

Am fost primul cercetatator de la Secuieni care am facut media multianuala a datelor climatice ale statiei meteo a unitatii, necesara la interpretarea datelor de productie din experientele agricole.

Am ajutat pe tinerii ingineri care s-au incadrat la cercetare, atunci cand imi solicitau sprijinul. Am indrumat practica de proiect a mai  multor studenti ai Institutului agronomic de la Iasi.

Am fost profesor la Liceul agricol Trifesti, predand lectii de fitotehnie (caci Statiunea Secuieni platea inainte de anul 1989 salariile  profesorilor de specialitate), obtinand cu un elev locul I la concursul national, ce a intrat ulterior la facultate la Iasi si a devenit inginer agronom.

Pe toata perioda 1967-1989 am participat la multe actiuni dictate de organele de partid ale regimului comunist trecut. Dar datele din experientele efectuate au fost cele corecte, desi unele unitati CAP raportau productii din ce in ce mai mari.

Am organizat de doua ori la Secuieni si in judetul Neamt ZIUA VERDE A CARTOFULUI, manifestare care reunea specialistii din cercetarea din domeniul cartofului si producatorii agricoli, in lanurile de cartof. De asemenea am participat la multe sesiuni ale institutelor si statiunilor de cercetare agricola. Si la Secuieni s-a primit vizita participantilor la consfatuirile de agrotehnica si protectia plantelor.

 Revolutia din decembrie 1989 a adus si in viata mea multe schimbari. Am fost presedintele Frontului salvarii nationale din unitate si am organizat alegerile libere a conducatorilor unitatii, in februarie 1990. Atunci s-a ales un alt director si inginer sef.

           Ca urmare a legisilatiei din 1990, am fost propus de consiliul stiintific (format din toate cadrele cu studii superioare din unitate) pentru functia de director si confirmat prin decizia ASAS – 2.07.1990. A urmat o perioada de 5 ani mai grea, dar plina de impliniri profesionale si organizatorice:

-         negocierea anuala a contractului de munca pe unitate (cu sindicatul liber)

-         negocierea anuala a salariilor celor peste 400 de salariati

-         instaurarea unui climat de munca si disciplina in toate sectoarele unitatii

-         infiintarea unui centru de calcul pentru evidenta contabila a unitatii, dar si calcularea datelor experimentale obtinute de cercetatori (ceea ce inainte se facea cu masini de calcul rudimentare)

-         organizarea sesiunii pentru aniversarea a 30 de ani de la infiintarea unitatii – 10 decembrie 1991, manifestare care nu se mai facuse demult timp

-         sustinerea de referate in sfatul stiintific a sectorului de cercetare si publicarea lor in revista Cercetari agronomice in Moldova

-         am fost in colectivul de conducere a revistei mentionate si am militat pentru mentinerea ei financiara si cu articole

-         dotarea cu tehnica mecanica mai avansata – combina de recolatat in stiuleti a porumbului de samanta, tractoare si masini agricole, etc.

-         construirea de cantine la fermele Dulcesti si Uncesti, precum si de magazii, copertine, imprejmuiri cu garduri acolo unde a fost necesar. Toate acestea ca urmare a existentei unei puternice echipe proprii de muncitori constructori

-         introducerea gazului metan la cantina de la centrul statiunii, dupa care s-a organizat un revelion.

-         cumpararea brutariei de la fostul CAP Secuieni, racordarea la gaze naturale si punerea in functiune

-         inceperea achizitionarii instalatiei de prelucrat lapte de la Trifesti si construirea cladirii respective.

-         introducerea centralei telefonice automate, cu posibilitatea unui telefon si la cercetatori

Anii climatici 1990-1995 au fost favorabil si s-au obtinut productii mari la culturile de camp si zootehnie, cu eficienta economica ridicata. Astfel salariile salariatilor au crescut an de an. In ultimii 2 ani suprafata unitatii a inceput sa scada, ca urmare a retrocedarilor de terenuri, la care m-am opus atat eu, cat si consiliul de administratie a unitatii.

 In timpul directoratului am facut multe angajari, atat de cercetatori, de sefi de ferma, tehnicieni si muncitori. Majoritatea s-au dovedit persoane competente. Nu am solicitat de la nimeni niciun leu si nici nu am pretins foloase necuvenite de la nimeni. Dar datorita abaterilor de la Codul muncii in timpul serviciului (indisciplina, sustrageri, consum bauturi alcoolice, etc.) am desfacut multe contracte de munca ale unor salariati, dupa consultari cu seful direct al persoanei respective.

 Datorita unor conflicte dintre sectorul de cercetare si productie (a neaparitiei legii cercetarii) si dusmaniei unor colegi, au inceput greve ale salariatilor. Ca urmare am fost shimbat din functia de director la data de 10.07.1995. Tot in acea perioada conducerea ASAS a demis directorul tehnic si contabilul sef, tot pe motive neintemeiate. Nu am vrut sa fac contestatie in justitie pentru a fi repus in functie. Nu mai aveam puterea psihica sa mai conduc persoanele ca m-au contestat atat din cercetare, cat si din productie. Nu functia sau banii contau pentru mine, ci mai mult linistea si sanatatea.

Dupa un director ce a rezistat cateva zile, am predat cu placere  inventarul si actele ce le detineam regretatului Gheorghiu Teodor. Am mai lucrat ca cercetator pana la 14.09.1995. Astfel am incheiat o perioada de 27 de ani lucrata la SCA Secuieni, poate cea mai frumoasa din viata mea.

M-am transferat la Inspectoratul judetean pentru protectia plantelor si carantina fitosanitara, unde am lucrat pana la 30 mai 1999 la Centru de protectia plantelor de la Roman. Apoi am fost sef la silozul Roman ( ce era privatizat), pana la pensionare – 9.10.2000.

Acum duc o viata linistita alaturi de sotia mea si mai ales de cele doua nepoate de la fiica mea. Dar la scriierea acestor randuri s-a perindat prin minte activitatea de la Secuieni, clipele petrecute cu cercetatorii si ceilalti salariati ai unitatii din 1967 si pana in 1995.