miercuri, 27 iunie 2012

din ziarul de Roman

Scris de: Emilian Pal
·                                                                                 
11
 
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni a împlinit 50 de ani de existență. Academia de Științe Agricole și Silvice i-a conferit Elenei Trotuș, directorul stațiunii, diploma “Meritul Agricol – Gheorghe Ionescu Șișești – pentru rezultatele obținute în activitatea de cercetare-dezvoltare și management performant”.

Joi, 14 iunie, a fost o zi deosebită pentru Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Secuieni, care a împlinit 50 de ani de existență.Cu această ocazie, directorul stațiunii, doctor inginer Elena Trotuș (foto dreapta), a organizat o manifestare de înaltă ținută, la care au participat, alături de angajați, specialiști de renume din întreaga țară. Printre cei care au ținut să fie alături la acest moment festiv și emoționant s-au numărat Marian Verzea, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, profesor universitar Gheorghe Sin, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu Șișești”, profesor universitar doctor Vasile Vîntu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară Iași, doctor inginer Ilie Dumitru Mitea, prefectul județului Neamț, doctor inginer Constantin Timirgaziu – cel care a fost director de înființarea unității și pînă în anul 1990. În discursurile ținute, oaspeții au vorbit la superlativ despre SCDA Secuieni, considerată o unitate fanion pentru întreaga țară, și au subliniat în mod deosebit managementul performant al directorului Elena Trotuș, care a preluat unitatea într-un moment dificil, cu multe datorii, și a reușit să o transforme într-o unitate profitabilă.

Excelența în cercetare: moștenirea trecutului, speranță pentru viitor

Manifestarea științifică a început cu un cuvînt de bun venit al directorului SCDA Secuieni, Elena Trotuș, care le-a mulțumit participanților pentru prezență și a ținut un moment de reculegere în memoria celor care au lucrat de-a lungul timpului în unitate și care au părăsit această lume.
Prefectul Ilie Dumitru Mitea i-a salutat pe cei prezen
ți, precizînd că este la prima lui prezență în public de la numirea în funcție. “În cursul săptămînii viitoare, mă voi reîntoarce aici, pentru a ne cunoaște mai bine și vom avea un dialog mai amplu pe aceste probleme, avînd în vedere că și eu am lucrat în cercetare agricolă și mă simt ca acasă. Avînd în vedere că dumneavoastră sînteți promotorii și susținătorii pîinii noastre de toate zilele, eu cred că dumneavoastră căutați să îmbunătății viața tuturor. Aș vrea să citez cuvintele lui Liviu Rebreanu: «La noi, singura realitate permanentă a fost și a rămas țăranul. Atît de mult, că țăranul nu e ca la alte popoare. Cuvîntul e de origine urbană, cel puțin în semnificația actuală. Țăranul nu se simte niciodată țăran (…) Țăranul nu este o distincție, ci însuși poporul român». Aurul curat începe cu țăranul despre care vorbea Rebreanu. Să vă dea Dumnezeu putere și sănătate“, a spus prefectul de Neamț, care a primit o diplomă și o medalie jubiliară din partea directorului SCDA Secuieni.
Apoi, doctor inginer Elena Trotuș a prezentat un istoric al unității, care a luat ființă la 1 ianuarie 1962, cînd s-a unificat cercetarea agricolă din zonă, iar fosta stațiune I.C.A.R. Tîrgu Frumos s-a transferat la Secuieni, în scopul ridicării nivelului agriculturii în partea de Nord-Vest a Podișului Central Moldovenesc, în condițiile nu prea prielnice ale unui climat temperat continental, cu un regim sărac în precipitații. De asemenea, directorul SCDA a vorbit despre perioadele mai dificile prin care a trecut unitatea, dar și despre planurile de viitor. “În ultima perioadă, principalele obiective ale noii conduceri a SCDA Secuieni au fost redresarea și relansarea economică a unității, prin: dezvoltarea și diversificarea activității de cercetare-dezvoltare a unității, promovarea și extinderea rezultatelor obținute din activitatea de cercetare în agricultura zonală, angajarea, formarea și promovarea tinerilor absolvenți în activitatea de cercetare agricolă, reorganizarea internă și redresarea economico-financiară a unității. Activitatea de cercetare se derulează în cadrul a șapte laboratoare ale căror obiective de cercetare au făcut obiectul proiectelor de cercetare derulate în cadrul programelor: CEEX, PN-II- Parteneriate, POSCCE Axa 2-4, Plan sectorial. Anual, colectivul de specialiști de la Secuieni a derulat între 7 și 9 proiecte de cercetare, în calitate de conducători de proiecte, dar și ca parteneri. Activitatea de dezvoltare a constat în multiplicarea anuală a 1.500 – 2.000 tone sămînță, din categoria biologică bază la speciile: grîu, orz, orzoaică, ovăz, triticale, porumb, soia, fasole, cînepă monoică, floarea soarelui, plante medicinale și aromatice. La aceste specii, procesul de multiplicare se realizează numai la soiuri și hibrizi românești, care valorifică cel mai bine condițiile pedoclimatice ale zonei de influență a unității, în zona centrală a Moldovei. Totodată, SCDA Secuieni menține și exploatează efectivul de taurine de 360 capete din rasa Brună de Maramureș, urmărind livrarea de juninci de prăsilă. Aici se află, în menținere și conservare, unul din cele două nuclee din rasa Brună de Maramureș, care, în anul 2011, a atins producția medie cea mai mare de lapte, de 5.775 litri/cap vacă, față de producții medii cuprinse între 3628 – 4545 litri /cap vacă, cît s-au obținut în cei 45 de ani de exploatare a acestei rase“, a declarat doctor inginer Elena Trotuș.
Potrivit acesteia, prin reorganizarea internă a unită
ții, prin lichidarea activităților generatoare de pierderi, prin măsuri organizatorice riguroase de planificare și urmărire permanentă a tuturor activităților s-a reușit relansarea economică a unității. Dacă la 31 martie 2007, cînd s-a instituit noua conducere, unitatea avea datorii la bugetul statului de 24 miliarde lei vechi, plăți restante la furnizori de 11,5 miliarde lei vechi, conturi blocate, plata salariilor restante, după patru ani, SCDA Secuieni avea disponibil în conturi bancare echivalentul datoriilor bugetare la 31 martie 2007. În condițiile în care, în tot acest interval, s-a derulat normal întreg programul de cercetare-dezvoltare, s-au achitat din surse proprii datoriile bugetare, s-au efectuat dotări și investiții de 20 miliarde lei vechi, unitatea fiind la zi cu plata salariilor, a contribuțiilor salariale și a furnizorilor.
Mai mult, Academia de Științe Agricole și Silvice i-a conferit Elenei Trotuș diploma “Meritul Agricol – Gheorghe Ionescu Șișești – pentru rezultatele obținute în activitatea de cercetare-dezvoltare și management performant”. “În acest moment aniversar, considerăm că este meritoriu să aducem un prinos de recunoștință tuturor celor care au inițiat înființarea Stațiunii Secuieni, celor care au susținut activitatea de-a lungul anilor, precum și celor care au început și continuat activitatea în acesată unitate. Nu vom aminti nici un nume, deoarece, de-a lungul celor cinci decenii de activitate, au fost multe cadre care au lucrat cu pasiune și dăruire, atît în activitatea de cercetare, cît și cea de dezvoltare. Tuturor le adresăm profunde mesaje de gratitudine, respect și prețuire, împreună cu mulțumirile ce se cuvin pentru tot efortul depus în acest interval de existență a stațiunii. În aceste momente ne aducem aminte cu pioșenie de cei dispăruți dintre noi, le urăm sănătate celor pensionați, iar noi, cei care am rămas în activitate, vă asigurăm de tot efortul, perseverența de menține Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni în rîndul unităților de cercetare agricolă de prestigiu“, a spus directorul SCDA Secuieni.
“Îndeplinesc cu plăcere o datorie de onoare încredințată de prezidiul Academiei de Științe Agricole și Silvice, de a aduce un cald mesaj de de aleasă prețuire și felicitări harnicului colectiv de muncă al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Secuieni, cu ocazia împlinirii a jumătate de secol de rodnică existență. Aprecierea noastră se adresează celor care și-au dedicat fără prețuire întreaga capacitate de muncă, de la înființarea unității și pînă în prezent, iar celor dispăruți dintre noi le aducem un pios omagiu. Apreciem în mod deosebit faptul că stațiunea de cercetări și-a îndeplinit obiectivele și a venit cu abordări noi, cum ar fi cele din domeniul protecției plantelor, al îmbunătățirii funciare și al mecanizării. Meritele de excepție pentru menținerea în viață a stațiuni și pentru intrarea într-o nouă etapă de cercetare și dezvoltare revin echipei manageriale conduse de doamna director Elena Trotuș, care a reușit să demonstreze utilitatea stațiunii pentru agricultura practică din această parte a României“, a declarat profesor universitar Gheorghe Sin, care a avut misiunea de a transmite și mesajul de felicitare al academicianului Cristian Hera, vicepreședintele Academiei Române.
Diplome de merit au primit și foștii angajați ai stațiunii, printre care Constantin Timirgaziu, Viorel Leș sau Eliza Timirgaziu, iar partenerii SCDA Secuieni au primit diplome și medalii jubiliare.














SCA Secuieni - 50 de ani de la infiintare

       Mulţumesc în primul rând doamnei director Trotuş pentru invitaţia de a participa la manifestarea dedicată împlinirii a 50 de ani de la infiinţarea acestei unităţi şi în al doilea rând că m-a invitat să rostesc câteva cuvinte. Bănuiesc că sunt printre invitaţi pentru că am fost cercetător aici 28 de ani, din care 5 ani şi director.
Am fost încadrat la Staţiunea Experimentală Agricolă Secuieni (aşa se chema  atunci) în luna octombrie 1967, ca tânăr absolvent de la Iaşi, la laboratorul agrotehnica cultuturii cartofului. Deci unitatea avea 5 ani de la înfiinţare, această clădire era recent dată în funcţiune, nu erau copacii din jur şi terasele erau goale.
Era un colectiv de cercetători bine format, condus de prof dr. doc. Ioan Lungu, cu multe cadre cu experienţă în cercetare, dar şi mai tinere. M-am integrat şi am lucrat ca într-o familie, participând la evenimentele acestei unităţi.
Primul eveniment a fost pe 16-17 iunie 1968, când s-a sărbătorit 150 de ani de la naşterea lui Ion Ionescu de la Brad. Am ajutat şi eu atunci, mai ales la tipărirea cărţii cu referetale susţinute, stând vreo două luni la tipografia Bacău (culegere la linotip cu plumb, corectare şi paginare). De atunci mi-a rămas această pasiune pentru Ion Ionescu, căci şi acum mai scriu articole ce le public la muzeul de istorie din Roman (în ultimul articol arăt că actuala casă din Roman a fost construită de tata marelui agronim şi este în lista monumentelor istorice, dar IIB s-a născut în altă cladire ce a fost dărâmată).
Al doilea eveniment a fost sesiunea de la casa de cultură din Roman, pentru aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea unităţii. Au fost multe personalităţi ale cercetării agricole româneşti (în frunte cu prof. Nicolae Giosan, cel care a hotărât amplasarea acestei clădiri aici), dar şi inginerii din judeţele Neamţ şi Bacău.

Datorită numeroaselor experineţe efectuate cu cartof (amintesc cea mai mare experinţă cu rotaţii şi îngrăşăminte, de peste 3 ha, lângă staţia meteo a unităţii) am scris peste 130 de articole. Pe baza rezultatelor experinţelor cu îngrăşăminte la cartof am elaborat teza de doctorat sub îndrumarea dr.doc. Matei Berindei, ce am susţinut-o în anul 1981.
Pentru judeţul Neamţ în domeniul cartofului am avut mai multe realizări, amintesc că:
-  am elaborat documentaţia pentru înfiinţarea zonei închise de producere a cartofilor pentru sămânţă, ce a fost în jurul I.A.S. Girov, de circa 700 ha.
-   am acţionat pentru decarantinarea de râia neagră a cartofului în localităţile din zona Tg. Neamţ
-    am elaborat tehnologii de cultivare a cartofului pentru diferite scopuri şi am făcut multe loturi demonstrative la CAP-uri şi IAS-uri

Am fost secretar ştiinţific al sectorului de cercetare în două perioade, iar de la 2 iunie 1990 directorul acestei unităţi, fiind ales de cei 29 de salariaţi cu studii superioare din unitate.

Ỉmpreună cu directorul tehnic Trotuş şi economistul şef Tânăru am avut multe realizări importante în decurs de 5 ani – până când ASAS ne-a destituit pe toţi cei trei de la conducerea unitaţii. Menţionez că au fost ani agricoli foarte favorabili climatic şi rezultatele economice erau maxime.

Dintre realizări noastre amintesc:
- dotarea cu tractoare şi maşini agricole noi
- achiziţionarea combinei de recoltat porumb ştiuleţi pentru sămânţă din Franţa şi a instalaţiei de prelucrare a laptelui
- la fiecare fermă construirea de magazii pentru seminţe, copertine şi cantine
- cumpărarea brutăriei din centrul comunei Secuieni şi aducerea gazului metan (de asemenea gaze şi la cantina de la centru unităţii)
- trecerea la centrala telefonică automată, dând posibilitate ca fiecare cercetător să aibă telefon în birou
- infiinţarea centrului de calcul, prin angajarea domnul Roman Mihai, ce ne calcula rezultatele experimentale, salariile şi gestiunea unităţii

Dacă din anul 1972 nu s-au mai organizat sesiuni de aniversare a înfiinţării unităţii, am putut realiza cu sprijinul colegilor de atunci sesiunea din 10 dec. 1991, pentru 30 de ani de la înfiinţare, când a apărut şi un volum omagial. A fost prima dată când am menţionat despre istoricul terenurile ce le deţinea unitatea (peste 4000 de ha), ca peste 2 ani să vină retrocedările de pământuri.

De la toate aceste evenimente amintite am tras secvenţe pe calculator de pe benzi de magnetofon sau casete video mari (aşa cum era pe acea vreme) şi vă înmânez doamnă director acest CD pentru dvs şi arhiva unităţii.

Ỉn perioada când am fost directorul acestei unităţi am făcut peste 70 de angajări de ingineri (fie la cercetare sau la ferme), de tehnicieni şi muncitori. Majoritatea dintre ei s-au dovedit cadre foarte bune, unii ieşind la pensie sau fiind şi astăzi salariaţi. Pe atunci staţiunea avea peste 400 de angajaţi (pentru care am negociat cu sindicatul primul contract colectiv de muncă şi grila de salarizare), iar ca suprafaţă unitatea era după institutul de la Fundulea.
Cunosc că cercetarea agricolă din ţară e în declin ca număr de cercetători şi suprafaţă, căci după revoluţie nu s-a dat o lege clară pentru acest domeniu.

Mulţumesc încă odată pentru că am fost invitat astăzi aici şi urez colectivului de la această unitatea semicentenară succese deosebite în muncă, recolte bogate şi să ne mai întâlnim sănătoşi în viitor.


luni, 23 ianuarie 2012






Măzăreanu Ion

Am vazut lumina zilei în oraşul Focşani la 8 octombrie 1940. Dupa absolvirea licelui Unirea am urmat o scoala tehnica, dupa care am facut serviciu in domeniul respectiv si armata.
Am terminat facultatea de agricultura din Iasi, cursuri de zi in perioada 1962-1967. Având a doua medie generala dintre absolventi, am ales sa fiu repartizat la Statiunea de cercetari agricole Secuieni, unde am facut diferite stagii de practica.
Am fost angajat la SCA Secuieni la 18 octombrie 1967, la laboratorul agrotehnica culturii cartofului, caci Burlacu Gh. plecase la IICPT Fundulea. Unitatea era infiintata de la 1 ianuarie 1962, iar cladirea noua a sectorului de cercetare era data in folosinta de aproximativ doi ani. Am fost indrumat in munca de cercetare de regretatul prof. dr. doc. Lungu Ioan, care a plecat la ASAS la inceputul lunii mai 1972. Am coordonat lucrarile de plantare cu pomi si vita de vie pe terasele din fata cladirii cercetarii in primavara anului 1968.
De la inceputul serviciului la SCA Secuieni m-am integrat in colectivul care era la cercetare si desigur din toata unitatea. Am participat la evenimentele placute ca aniversari ale zilelor de nastere si de nume, excursii la expozitii agricole si alte unitati de cercetare, etc.
Am participat si ajutat la manifestarile dedicate lui Ion Ionescu de la Brad din 16-17 iunie 1968, prilejuite de aniversarea a 150 de ani de la nastere. Am avut in primire laboratorul fotografic de la cercetare, prilej cu care am facut multe poze la manifestraile mentinate anterior.
Deoarece sumele date cercetarii se micsorau si pentru ca am vrut sa fiu cu parintii mei, m-am mutat la IAS Focsani in perioada 15.02 – 10.09. 1971. Dar pentru ca ferma avea un teren inundabil si conducerea SCA Secuieni m-a dorit inapoi, am revenit la Secuieni.
M-am casatorit la 24 aprilie 1971 si am primit in acea luna un apartament in Roman, prin plecarea din oras a unui coleg de la cercetare. Dupa un an s-a nascut fiica noastra.
Am sustinut examenele de atestare ca cercetator si am urcat gradele stiintifice astfel:
1971 – atestare cercetator stiintific
1979 – cercetator stiintific principal III
1990 – cercetataor stiintific principal II

La 20 iunie 1981 am sustinut public, la ASAS Bucuresti, teza de doctorat “Stabilirea dozelor de ingrasaminte la nivel de tarla la cartoful pentru consumul de toamna-iarna in conditiile din centrul Moldovei”, fiindu-mi conferit titlul  de “doctor in agronomie”. Conducatorul stiintific a fost regretatul dr.doc. Matei Berindei, care dupa aceasta a vrut sa ma transfere la ICPC Brasov (Institutul de cercetare si productie a cartofului, care la inceput a fost si cu sfecla de zahar). Dar eram ancorat in orasul Roman prin familie si apartamentul detinut. La Institutul de la Brasov am cunoscut personalitati marcante ale cercetarii cartofului din tara noastra, de la care am avut de invatat.
Am fost secretar stiintific al sectorului de cercetare in doua perioade:
-         16.02.1982 – 2.02.1984 solicitand eu inlocuirea din functie
-         De la 11.12.1989 pana la 1.07.1990, cand am fost numit director

Am facut numeroase experiente cu cartof  la Secuieni (asolamentul sectorului de cercetare), la  irigat la Aldesti si Trifesti, dar mai ales si la unitati de productie din judetele Neamt, Bacau si Vrancea. Am conceput si efectuat 12 ani cea mai mare experienta cu asolamente la cartof, de peste 3 ha, langa statia meteorologica a cercetarii, din care s-au tras concluzii importante.
Ca urmare a prelucrarii datelor acestor experiente am scris peste 130 de articole stiintifice, ce au fost publicate in analele ICPC Brasov, revista Cercetari agricole in Moldova, etc. Am sustinut multe referate la sesiunile de la ICPC Brasov si la instuctajele care se faceau inainte de anul 1989 cu specialisti din productia judetelor Neamt si Bacau.
In afara de articolele mentinate am mai scris si publicat peste 20 de articole despre ION IONESCU DE LA BRAD, ultimile 4 in revista muzeului de istorie Roman (ultimile aparitii).
Am intocmit in anul 1976 (impreuna cu specialisti din judetul Neamt) documentatia pentru infiintarea ZONEI INCHISE DE PRODUCERE A CARTOFULUI PENTRU SAMANTA IN JUDETUL NEAMT, ce a fost aprobata de Ministerul agriculturii, pentru 700 de ha.
Din acelasi an am participat la actiunea de decarantinare a râiei negre a carofului, pentru localitatile Tg. Neamt,Timisesti, Raucesti, Agapia si Vanatori.
Am elaborat la nivel republican in anul 1976 tehnologia cadru “Tehnologia cartofului pentru consumul devara, zona de deal la neirigat”.
Dupa anul 1980 ICPC Brasov a dorit infiintarea unei staiuni de cercetare pentru cartof la Girov, pe terenul I.A.S.-ului respective, asa cum a mai format inca 5 unitati noi in tara. Dar initiativele nu s-a concretizat, asa ca am ramas la Secuieni.
Am participat activ in colectivele pentru editarea de catre SCA Secuieni a volumelor:
-         Ion Ionescu de la Brad- aniversarea a 150 de ani de la nastere. Bacau, 1968
-         Cercetari si rezultate in sprijinul productiei agricole, Bacau, 1973
-         Stiinta Agricola in sprijinul productie, Secuieni, 1974
-         Cercetari agronomice in Moldova, Iasi, vol.2/19977, vol.1/1982, vol.1/1987 si vol.4/1990
Am fost primul cercetatator de la Secuieni care am facut media multianuala a datelor climatice ale statiei meteo a unitatii, necesara la interpretarea datelor de productie din experientele agricole.
Am ajutat pe tinerii ingineri care s-au incadrat la cercetare, atunci cand imi solicitau sprijinul. Am indrumat practica de proiect a mai  multor studenti ai Institutului agronomic de la Iasi.
Am fost profesor la Liceul agricol Trifesti, predand lectii de fitotehnie (caci Statiunea Secuieni platea inainte de anul 1989 salariile  profesorilor de specialitate), obtinand cu un elev locul I la concursul national, ce a intrat ulterior la facultate la Iasi si a devenit inginer agronom.
Pe toata perioda 1967-1989 am participat la multe actiuni dictate de organele de partid ale regimului comunist trecut. Dar datele din experientele efectuate au fost cele corecte, desi unele unitati CAP raportau productii din ce in ce mai mari.
Am organizat de doua ori la Secuieni si in judetul Neamt ZIUA VERDE A CARTOFULUI, manifestare care reunea specialistii din cercetarea din domeniul cartofului si producatorii agricoli, in lanurile de cartof. De asemenea am participat la multe sesiuni ale institutelor si statiunilor de cercetare agricola. Si la Secuieni s-a primit vizita participantilor la consfatuirile de agrotehnica si protectia plantelor.

 Revolutia din decembrie 1989 a adus si in viata mea multe schimbari. Am fost presedintele Frontului salvarii nationale din unitate si am organizat alegerile libere a conducatorilor unitatii, in februarie 1990. Atunci s-a ales un alt director si inginer sef.
           Ca urmare a legisilatiei din 1990, am fost propus de consiliul stiintific (format din toate cadrele cu studii superioare din unitate) pentru functia de director si confirmat prin decizia ASAS – 2.07.1990. A urmat o perioada de 5 ani mai grea, dar plina de impliniri profesionale si organizatorice:
-         negocierea anuala a contractului de munca pe unitate (cu sindicatul liber)
-         negocierea anuala a salariilor celor peste 400 de salariati
-         instaurarea unui climat de munca si disciplina in toate sectoarele unitatii
-         infiintarea unui centru de calcul pentru evidenta contabila a unitatii, dar si calcularea datelor experimentale obtinute de cercetatori (ceea ce inainte se facea cu masini de calcul rudimentare)
-         organizarea sesiunii pentru aniversarea a 30 de ani de la infiintarea unitatii – 10 decembrie 1991, manifestare care nu se mai facuse demult timp
-         sustinerea de referate in sfatul stiintific a sectorului de cercetare si publicarea lor in revista Cercetari agronomice in Moldova
-         am fost in colectivul de conducere a revistei mentionate si am militat pentru mentinerea ei financiara si cu articole
-         dotarea cu tehnica mecanica mai avansata – combina de recolatat in stiuleti a porumbului de samanta, tractoare si masini agricole, etc.
-         construirea de cantine la fermele Dulcesti si Uncesti, precum si de magazii, copertine, imprejmuiri cu garduri acolo unde a fost necesar. Toate acestea ca urmare a existentei unei puternice echipe proprii de muncitori constructori
-         introducerea gazului metan la cantina de la centrul statiunii, dupa care s-a organizat un revelion.
-         cumpararea brutariei de la fostul CAP Secuieni, racordarea la gaze naturale si punerea in functiune
-         inceperea achizitionarii instalatiei de prelucrat lapte de la Trifesti si construirea cladirii respective.
-         introducerea centralei telefonice automate, cu posibilitatea unui telefon si la cercetatori
Anii climatici 1990-1995 au fost favorabil si s-au obtinut productii mari la culturile de camp si zootehnie, cu eficienta economica ridicata. Astfel salariile salariatilor au crescut an de an. In ultimii 2 ani suprafata unitatii a inceput sa scada, ca urmare a retrocedarilor de terenuri, la care m-am opus atat eu, cat si consiliul de administratie a unitatii.
 In timpul directoratului am facut multe angajari, atat de cercetatori, de sefi de ferma, tehnicieni si muncitori. Majoritatea s-au dovedit persoane competente. Nu am solicitat de la nimeni niciun leu si nici nu am pretins foloase necuvenite de la nimeni. Dar datorita abaterilor de la Codul muncii in timpul serviciului (indisciplina, sustrageri, consum bauturi alcoolice, etc.) am desfacut multe contracte de munca ale unor salariati, dupa consultari cu seful direct al persoanei respective.
 Datorita unor conflicte dintre sectorul de cercetare si productie (a neaparitiei legii cercetarii) si dusmaniei unor colegi, au inceput greve ale salariatilor. Ca urmare am fost shimbat din functia de director la data de 10.07.1995. Tot in acea perioada conducerea ASAS a demis directorul tehnic si contabilul sef, tot pe motive neintemeiate. Nu am vrut sa fac contestatie in justitie pentru a fi repus in functie. Nu mai aveam puterea psihica sa mai conduc persoanele ca m-au contestat atat din cercetare, cat si din productie. Nu functia sau banii contau pentru mine, ci mai mult linistea si sanatatea.
Dupa un director ce a rezistat cateva zile, am predat cu placere  inventarul si actele ce le detineam regretatului Gheorghiu Teodor. Am mai lucrat ca cercetator pana la 14.09.1995. Astfel am incheiat o perioada de 27 de ani lucrata la SCA Secuieni, poate cea mai frumoasa din viata mea.

M-am transferat la Inspectoratul judetean pentru protectia plantelor si carantina fitosanitara, unde am lucrat pana la 30 mai 1999 la Centru de protectia plantelor de la Roman. Apoi am fost sef la silozul Roman ( ce era privatizat), pana la pensionare – 9.10.2000.

Acum duc o viata linistita alaturi de sotia mea si mai ales de cele doua nepoate de la fiica mea. Dar la scriierea acestor randuri s-a perindat prin minte activitatea de la Secuieni, clipele petrecute cu cercetatorii si ceilalti salariati ai unitatii din 1967 si pana in 1995.